GHID PENTRU ELEVI – Cum scriu o piesă de teatru pe care o pot pune în scenă”
1. Teatrul NU este o compunere. În teatru:nu povestim → arătăm
nu explicăm emoții → le jucăm
Dacă publicul nu poate vedea sau auzi, nu există pe scenă.
2. Personajele tale trebuie să fie vii. Fiecare personaj trebuie să aibă un nume, o dorință („ce vreau?”) sau o problemă („ce mă oprește?”) Exemplu: Ana vrea să fie acceptată. Colegii o exclud.
3. Fără conflict nu există piesă. Întreabă-te:
Cine vrea ceva?
Cine îl împiedică?
Conflict = motorul piesei
4. Scrie dialoguri reale
Folosește replici scurte
Scrie cum vorbesc oamenii
Lasă pauze
Evită: „Eu cred că situația aceasta este foarte dificilă din punct de vedere emoțional.”
Mai bine: „Nu mai pot… lasă-mă.”
5. Gândește ca un regizor. Întreabă-te:
Unde se întâmplă scena?
Ce fac personajele?
Se poate juca ușor?
Nu scrie lucruri imposibile: (ex: 5 locații diferite într-o scenă mică)
6. Structura simplă a unei piese:
Început – cunoaștem personajele
Problemă – apare conflictul
Tensiune – lucrurile se complică
Moment cheie – decizie importantă
Final – ceva se schimbă
7. Folosește ce ai: colegii tăi, sala de clasă, obiecte simple Creativitatea vine din limitări.
8. Mesajul tău – întreabă-te: „Ce vreau să simtă publicul?”
empatie? curaj? tristețe? speranță?
9. Testul final
Se poate juca?
Actorii știu ce să facă?
Publicul înțelege fără explicații?
Dacă răspunsul e „nu” → rescrie.
SET DE EXERCIȚII (SCRIERE + SCENĂ) – le poți folosi în etape sau ca ateliere separate.
EXERCIȚIUL 1: „Vreau ceva!”Scop: construirea personajelor
Fiecare elev completează:
Eu sunt…
Eu vreau…
Dar nu pot pentru că…
Apoi transformă în 3 replici de dialog
EXERCIȚIUL 2: „Conflict în 1 minut”Scop: înțelegerea conflictului
În perechi: fiecare primește o dorință diferită și trebuie să improvizeze o scenă de 1 minut
Regulă: NU au voie să spună direct ce vor.
EXERCIȚIUL 3: „Vorbește ca în viața reală”
Scop: dialog natural
Elevii scriu un dialog, îl citesc cu voce tare iar clasa răspunde: Sună real sau fals?
Rescriere obligatorie.
EXERCIȚIUL 4: „Fără cuvinte”
Scop: acțiune scenică
Elevii joacă o scenă fără replici: bullying / excludere / prietenie
Discuție: „Ce am înțeles fără cuvinte?”
EXERCIȚIUL 5: „Construiește o scenă”
Elevii trebuie să scrie o scenă care conține: 2 personaje, 1 conflict, 1 schimbare la final
Limită: maxim 1 pagină
EXERCIȚIUL 6: „Ce avem în clasă?”Scop: creativitate
Elevii primesc obiecte: scaun, caiet, ghiozdan
Sarcină: creează o scenă folosind doar aceste obiecte EXERCIȚIUL 7: „Schimbă finalul”Scop: gândire critică
Elevii primesc o scenă și rescriu finalul în 3 variante: fericit, trist, neașteptat
EXERCIȚIUL 8: „Ce simte publicul?”
După o scenă, fiecare spectator spune ce a simțit și ce a înțeles.
Actorii nu au voie să explice.
EXERCIȚIUL 9: „Repetiția schimbă tot”
Elevii joacă scena, primesc feedback, rescriu, joacă din nou.
Lecție: scrierea continuă pe scenă.
EXERCIȚIUL 10: „Dacă nu se poate juca…” Elevii testează scena și răspund: actorii știu ce să facă? publicul înțelege? există conflict?
BONUS – REGULĂ DE AUR: „Dacă nu se poate juca, nu e încă teatru.”
Succes!
„Cu măștile pe față” – proiect implementat de Asociația Împreună pentru Miroslava în cadrul Programului SAVE, coordonat de Fundația World Vision Romania și finanțat de Uniunea Europeană. Valoarea grantului: 10.000 Euro. Perioada de implementare: 6 luni, între 1 februarie și 31 iulie 2026.
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nureflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Fundației World Vision România. Nici Uniunea Europeană și nici Fundația World Vision România nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.
